Mercedes-Benz Pre-Safe: instincte dobândite

Reflexul este, potrivit dicţionarului explicativ, o reacţie bruscă şi automată a organismului animal sau uman la o modificare mediului. Iar cuvintele-cheie aici sunt “animal” şi “uman”: nici o maşinărie, fie ea robot, autoturism sau blender, nu ar trebui să aibă reflexe. Şi nici acele sentimente inconştiente, native, de prezicere a evenimentelor imediat următoare, denumite insticte. Şi totuşi, nemţii au găsit o cale. Fă cunoştinţă cu Mercedes-Benz Pre-Safe

Marea majoritate a sistemelor de siguranţă instalate pe automobilele moderne acţionează doar în momentul producerii impactului; problema este că, potrivit datelor institutului de cercetare a accidentelor Daimler din Sindelfingen, în cazul a peste două-treimi dintre coliziunile produse, accidentul devine iminent încă dinaintea şocului propriu-zis.

Mai mult: în aproape trei sferturi dintre coliziunile severe produse din lateral, maşina începe să derapeze înainte de impact. În acele momente, airbag-urile şi centurile de siguranţă sunt complet ineficiente, deoarece ele intervin doar în clipa tamponării; cu alte cuvinte, pe durata derapajului – ce poate dura câteva secunde – severitatea accidentului poate fi drastic diminuată.

Exact această perioadă, altminteri irosită, este folosită de Pre-Safe pentru a proteja, în avans, ocupanţii habitaclului. Iar povestea acestui sistem de minimizare anticipată a daunelor materiale şi umane începe mult mai devreme decât te-ai fi aşteptat…

Istoric

Oricât de futuristic ar părea, Pre-Safe este mai “bătrân” decât multe sisteme de securitate actuale. El a ajuns în laboratoarele cercetătorilor Mercedes în 1996, iar dezvoltarea sa a durat nu mai puţin de şase ani. În tot acest timp, la proiect au participat sute de şoferi, care au testat maşinile atât pe circuite, cât şi pe… simulatorul companiei (pe acea vreme) DaimlerChrysler, localizat în Berlin.

Prezentarea dispozitivului de serie, primul din lume de acest gen, a avut loc în iunie 2002, iar onoarea de fi prima maşină care-l utilizează i-a revenit versiunii actualizate a lui S-Klasse W220. Ei bine, din acel moment şi până la intrarea în drepturi a celei de-a doua generaţii Pre-Safe, fabricantul german a produs în jur de 140.000 de limuzine de lux echipate cu primul Pre-Safe. Secretele succesului, în cele ce urmează…

Mercedes-Benz Pre-Safe

Cum funcţionează?

Pentru a pregăti ocupanţii habitaclului în vederea unui impact, Pre-Safe utiliza, iniţial, informaţiile transmise de sistemele de siguranţă activă – BAS (asistenţa la frânare) şi ESP (programul de stabilitate) –, precum şi pe cele ale unor senzori ce urmăreau distanţa şi viteza maşinii-subiect faţă de obstacolele de dinaintea sa.

Acestea erau procesate de “creierul” electronic, care, totodată, avea în vedere o mulţime de parametri: viteza maşinii, viteza deplasării pedalei de frână, forţa de frânare, patinarea roţilor, acceleraţia raportată la axa verticală, compresia şi reculul arcurilor, viteza de schimbare a direcţiei şi presiunea din pneuri.

Ei bine, tot acest calup de date era folosit pentru a determina dacă accidentul este iminent. Caz în care Pre-Safe acţiona, simultan, pe trei direcţii:

1) prin intermediul unui dispozitiv de pretensionare, strângea centurile de siguranţă ale şoferului şi pasagerului din dreapta;
2) aducea scaunul din dreapta şoferului într-o poziţie optimă pentru preluarea şocului (de exemplu, dacă spătarul era lăsat pe spate, era ridicat într-o poziţie aproape verticală);
3) închidea trapa.

Obiectivul final? Pasagerii să fie cât mai bine poziţionaţi şi fixaţi în scaune, astfel încât nici să nu alunece pe sub centurile de siguranţă, nici să nu oscileze prea tare pe axa transversală, în cazul unui impact lateral.

Important: dacă maşina era dotată cu scaune spate ajustabile electric (în loc de banchetă), Pre-Safe se ocupa şi de acelea. Şi, în cazul în care şoferul reuşea să evite impactul, sistemul slăbea centurile la tensiunea iniţială, lăsând în grija pasagerilor readucerea scaunelor şi a trapei în poziţiile dorite. Iar acesta a fost doar începutul.

pre-safe_7

Perfecţionarea

În luna aprilie a lui 2005, Mercedes-Benz a dezvăluit primele informaţii legate de cea de-a doua generaţie a sistemului Pre-Safe. Spre deosebire de predecesorul său, acesta utiliza informaţiile transmise de sistemul BAS Plus, care, la rândul său, se baza pe tehnologia radar pentru a determina distanţa faţă de vehiculele anterioare. Să-l privim în amănunt…

Aşadar, pe lângă asistenţa oferită în cazul unei frânări de urgenţă, când livra forţa de stopare necesară într-o fracţiune de secundă, BAS Plus putea să îi alerteze pe şoferi că se apropie prea tare de maşinile de dinaintea lor. În plus, putea recunoaşte intenţia şoferului de a frâna din momentul în care acesta împingea pedala spre podea; astfel, sistemul putea optimiza automat forţa de frânare, contribuind inclusiv la prevenirea coliziunilor din spate.

Eficienţa lui BAS Plus este demonstrată de cifre: în testele desfăşurate pe simulator, la care au participat 100 de şoferi, 44% din “călătoriile” efectuate fără BAS Plus au sfârşit cu accidente. În schimb, după activarea sistemului, doar 11% dintre maşini au provocat incidente rutiere.

Revenind la cea de-a doua generaţie Pre-Safe, aceasta respecta “directivele” modelului anterior, dar le adăuga pe următoarele:

– închidea geamurile laterale;
activa pernele de aer din şezuturile şi spătarele scaunelor multi-contur (şi din spătarele scaunelor individuale posterioare, dacă maşina era astfel dotată), în vederea protejării pasagerilor la un impact venit din spate;
ajusta poziţia laterală şi înălţimea scaunelor din faţă pentru a pregăti pasagerii în caz de impact lateral;
– ajustea poziţia spătarelor scaunelor individuale din spate şi pe cea a tetierelor.

Mercedes-Benz Pre-Safe

De asemenea, dacă, în cazul primei generaţii Pre-Safe, doar centurile de siguranţă erau detensionate până la un nivel considerat normal, sistemul instalat în premieră pe S-Klasse W221 decomprima inclusiv pernele de aer din scaune la setarea iniţială. Şi încă ceva: tehnologia colaborează cu Pre-Safe Brake (frânarea autonomă) şi funcţia de detectare a pietonilor, în vederea reducerii şi mai mult a riscului de accidente.

În aceste condiţii, mai era loc de perfecţionări suplimentare? Desigur: în octombrie 2005, Mercedes a prezentat conceptul F 600 Hygenius, al cărui sistem Pre-Safe includea un element de protecţie pentru genunchii pasagerului din faţă şi tetiere ale căror suporţi laterali culisau înspre înainte. Astfel, inclusiv capul era ferit de oscilaţii periculoase.

Apoi, în iunie 2009, Mercedes a prezentat conceptul ESF – un S-Klasse W221 dotat cu aşa-numitul Pre-Safe Pulse. Acesta suplimenta măsurile de siguranţă cu un set de scaune speciale, ale căror suporţi laterali împingeau şoferul şi pasagerul din dreapta, prin intermediul unor camere de aer, spre centrul maşinii.

Camerele reacţionau atunci când senzorii raportau un impact lateral iminent, corpurile şoferului şi pasagerului din dreapta fiind deplasate cu 50 mm. Presiunea şi volumul din camerele de aer varia în funcţie de informaţiile recepţionate de computer (acesta ţinea cont de unghiul direcţiei, acceleraţia laterală şi viteză), iar sistemul era reversibil (camerele de aer reveneau automat la volumul iniţial).

În sfârşit, în noiembrie 2012, Mercedes a anunţat versiunea modernizată a lui Pre-Safe, denumită Pre-Safe Plus. Aceasta includea un senzor radar montat în bara de protecţie posterioară, ce monitoriza traficul din spatele maşinii.

Dacă sistemul detecta un risc de impact, el avertiza pe şoferul din spate, prin intermediul luminilor de avarie, să păstreze distanţa. Totodată, dacă vehiculul dotat cu Pre-Safe Plus era oprit, iar şoferul îşi arăta intenţia de a staţiona (de exemplu, prin mutarea selectorului cutiei de viteze în poziţia “P”), sistemul mărea forţa de frânare pentru a ţine maşina pe loc. Astfel, se diminuau daunele în cazul unei coliziuni din spate.

Mercedes-Benz Pre-Safe

Azi

Bineînţeles, celui mai bun automobil din lume nu putea să-i lipsească din dotare un sistem precum Pre-Safe. Şi încă unul îmbunătăţit: S-Klasse W222 propune o versiune care, în plus faţă de generaţiile anterioare, include o funcţie de prevenire a coliziunilor cu pietonii şi vehiculele din faţă.

De asemenea, protecţia oferită de centurile de siguranţă a fost reexaminată şi îmbunătăţită, iar, prin intermediul funcţiei Pre-Safe Impulse, tensiunea acestora este ajustată în funcţie de severitatea accidentului. Cât despre Pre-Safe Brake, acesta poate detecta pietonii şi, astfel, este în măsură să iniţieze frânarea autonomă în vederea evitării accidentelor (dacă maşina circulă cu viteze de până în 50 km/h). Între timp, ceilalţi constructori…

Concurenţa

După cum probabil te aşteptai, Mercedes nu este singurul constuctor care s-a gândit la un sistem de prevenire a accidentelor (sau, după caz, de diminuare a severităţii lor). De exemplu, Honda a fost întâiul fabricant care a lansat un sistem capabil să “prezică” coliziunile din spate şi să acţioneze, automat, sistemul de frânare.

Botezat CMBS (acronimul lui “Collision Mitigation Brake System”) şi introdus pe modelul Inspire, acesta utiliza informaţiile transmise de un sistem radar – gen distanţa faţă de vehiculul anterior, vitezele relative şi stilul de condus (sunt vizaţi parametrii precum virajul unghiular în jurul axei verticale, unghiul direcţiei, viteza de rotaţie a roţilor şi presiunea din sistemul de frânare) – pentru a avertiza şoferul, vizual, acustic şi… tactil, că e cazul să ia măsuri. În cazuri extreme, CMBS iniţiază acţiunea de reducere a vitezei, concomitent cu strângerea centurilor în jurul pasagerilor.

Şi Audi utilizează un sistem de prevenire a coliziunilor, botezat pre sense. Dezvoltat de Bosch şi introdus pe actualul A8, acesta lucrează în strânsă colaborare cu programul de stabilitate al maşinii, senzorii radar cu rază lungă de acţiune şi tempomatul adaptiv, iar, în versiunea de top (denumită plus), acţionează respectând un program cu trei faze:

1) Dacă sistemul ce guvernează asupra sistemului de frânare detectează un potenţial obstacol (de genul unei maşini care încetineşte foarte repede sau se opreşte brusc), el sporeşte uşor presiunea la nivelul frânelor, astfel încât să apropie plăcuţele de discuri. În acelaşi timp tensionează centurile de siguranţă şi închide geamurile şi trapa.
2) Dacă şoferul nu reacţionează, sistemul acţionează un sistem de avertizare acustic şi frânează parţial maşina.
3) Dacă şoferul ignoră în continuare pericolul, iar coliziunea nu mai poate fi evitată, pre sense plus acţionează frânele la maximum, cu jumătate de secundă înainte de producerea impactului. În acest fel, consecinţele accidentului devin mai puţin dramatice.

Precum Pre-Safe, Audi pre sense oferă o funcţie de scanare a traficului din spatele maşinii, pregătind şoferul în cazul în care detectează posibilitatea unui impact (scaunele cu memorie, disponibile opţional, sunt mutate în cea mai sigură poziţie pentru preluarea şocului; de asemenea, secţiunile laterale sunt umflate pentru a oferi o susţinere laterală optimă.

BMW a mers şi mai departe, gândind un sistem care, pe lângă activarea centurilor de siguranţă şi a tetierelor, acţionează airbag-urile în funcţie de gradul de ocupare al habitaclului şi severitatea impactului, deconectează, la nevoie, bateria şi pompa de combustibil pentru a reduce riscul apariţiei unui incendiu şi dezactivează sistemul de închidere centralizată. De asemenea, activează luminile de avarie şi pe cele din habitaclu. Totul, pentru a evita semnul de egalitate între accident şi tragedie.

Mercedes-Benz Pre-Safe

Concluzie

Constructorii anterior menţionaţi reprezintă o mică parte dintre cei care au adoptat şi, mai important, vor adopta sistemele de siguranţă de tipul lui Mercedes-Benz Pre-Safe. Toyota, Volkswagen, Ford, Volvo, Subaru se numără deja printre membrii acestui “club” onorabil, iar, până la momentul când maşinile se vor conduce singure, vor mai urma şi alţii.

Un lucru e cert: prevenirea e mama siguranţei. Iar Mercedes este premiant la acest capitol. Progresele înregistrate în ultimii 11 ani au demonstrat că Pre-Safe poate diminua semnificativ numărul incidentelor rutiere soldate cu morţi şi răniţi. Ca atare, nu putem avea decât un singur sfat: dacă maşina îl oferă, acceptă-l cu încredere. În definitiv, nici un preţ nu este prea mare când, în celălalt taler, se află propria-ţi viaţă.

Surse: Mercedes-Benz, Audi, BMW, Honda, Wikipedia

Error thrown

Cannot use object of type stdClass as array