Motorul turbo cu 5 cilindri: configuraţie câştigătoare

Mărci celebre, precum Audi, Volvo sau Mercedes-Benz, au mizat pe motorul turbo cu 5 cilindri şi au avut succes. Acest tip de motorizare excelat în cele mai variate condiţii posibile: recorduri de performanţe, victorii în motorsport şi afirmare comercială. Şi în prezent, mărcile premium continuă s-o ofere, motivele aprecierii regăsindu-se într-un spectru larg, incluzând criterii tehnice, economice şi, bineînţeles, de rafinament.

Câteva dintre „cărămizile” importante ale istoriei automobilului au de-a face cu respectivul concept de motor: fiabilitatea legendară a limuzinelor Mercedes din anii ’70, dominarea scenei raliurilor de către Audi în anii ’80, consolidarea statutului de marcă premium pentru Volvo în anii ’90. După cum vom vedea, lista continuă…

Cinci avantaje pentru motorul turbo cu 5 cilindri

Tehnic vorbind, notăm două avantaje importante ale motorului cu cinci cilindri în linie faţă de motoarele cu patru cilindri: nivelul de vibraţii redus şi caracteristica de cuplu mai bună. În comparaţie cu motoarele cu şase cilindri în linie, apar atuurile unui gabarit compact (în general, montarea transversală nu pune probleme), al numărului mai mic de componente şi al pierderilor mai mici de putere, ca urmare a frecărilor interne.

Mercedes: început timid, apoi turbo!

Urmărind să promoveze motoarele diesel pe piaţa autoturismelor, Mercedes a introdus, la începutul anilor ’70, seria propulsoarelor OM617. Pentru că dieselul avea pe atunci o reputaţie foarte proastă legată de zgomot şi vibraţii, a fost aleasă o configuraţie constructivă cu cinci cilindri în linie. Preocupările intense ale specialiştilor mărcii pentru perfecţionarea dieselului au dus, în 1977, la realizarea unei variante turbo, ale cărei performanţe au fost puse în evidenţă de prototipul Mercedes C111 III.

motorul turbo cu 5 cilindri

Turbodieselul cu cinci cilindri, montat în poziţie centrală, avea cilindreea de 2.999 cmc, furniza 230 CP/4.200-4.600 rpm, dispunea de un cuplu maxim de 403 Nm/3.700 rpm şi permitea coupe-ului C111 III (masă proprie de 1.400 kg) să atingă viteza maximă de 325 km/h (ca idee, singurul producător de automobile care trecuse pe atunci de pragul celor 300 km/h era Lamborghini şi folosea motorizări V12 aspirate, alimentate cu benzină).

Începând din 1978, Mercedes şi-a echipat automobilele de serie cu propulsoare turbodiesel cu cinci cilindri în linie pentru versiunile 300 TD (2.998 cmc, 88CP). Această familie de agregate, constant dezvoltată, a continuat să fie fabricată de Mercedes până după anul 2000, ultimul supravieţuitor fiind E 290 TD (3,0 litri, 130 CP). Însă, producţia motorizărilor turbodiesel cu cinci cilindri de origine Mercedes a fost continuată, pentru o vreme, de către SsangYong, marcă de origine coreeană orientată pe domeniul 4×4.

Audi Coupe Quattro: uragan în motorsport

Având sub capotă motorul turbo cu 5 cilindri în linie (2.144 cmc, 200 CP), Audi Quattro a fost prezentat în premieră mondială în 1980, la Salonul Auto de la Geneva.

Atunci s-a insistat mai mult pe transmisia sa integrală, care includea două diferenţiale blocabile: central şi spate. Însă, dacă această transmisie 4×4 permanentă nu ar fi avut ce să distribuie la roţi, astăzi nu am fi avut nimic de spus în legătură cu uimitorul palmares sportiv al automobilelor Audi Quattro.

Curând, motorul de 2,1 litri a fost perfecţionat: cilindreea a crescut la 2.226 cmc, iar caracteristica de cuplu a fost sesizabil îmbunătăţită, chiar dacă puterea maximă a rămas tot de 200 CP.

motorul turbo cu 5 cilindri

Abilităţile superioare ale lui Audi Coupe Quattro au devenit clare destul de repede. În 1981, Michele Mouton a câştigat Campionatul Mondial de Raliuri la volanul unei versiuni de curse (300 CP). O altă semnificaţie a acestei victorii: a fost pentru prima dată când un pilot de sex feminin a luat titlul de campion mondial. Evoluţiile ulterioare ale maşinii au fost conduse către numeroase victorii de piloţi remarcabili, cum ar fi Hannu Mikkola, Stig Blomqvist şi Walter Röhrl.

În 1984 a fost prezentat Sport Quattro S1 (construit în conformitate cu specificaţiile Grupei B), având ampatament scurt şi un nou motor de 2.133 cmc, realizat integral din aluminiu (306-450 CP, în funcţie de versiune). Ultima evoluţie a seriei Sport Quattro a fost prezentată în 1985, sub indicativul S1 E2. Motorul său furniza mai mult de 500 CP, iar cele mai puternice variante au ajuns chiar la 600 cai-putere.

Versiunile de curse Audi Coupe Quattro şi Sport Quattro au dominat scena raliurilor de-a lungul anilor optzeci. Iată ceva scurt şi foarte relevant despre evoluţia ca de uragan a maşinilor Audi Quattro şi Audi Sport Quattro în motorsport: şase locuri întâi consecutive, între anii 1982 şi 1987, în competiţia extremă Pike’s Peak „Cursa spre nori”. Şi încă ceva: în ciuda debutului noului Audi Coupe din 1989, Coupe Quattro (numit de către cunoscători Ur-Quattro, adică „Quattro-original”) a continuat sa fie produs până în 1991.

Volvo 850: suedezul emancipării

Lansarea seriei Volvo 850 în 1991 a avut darul de a schimba la nivel mondial percepţia asupra mărcii suedeze. Pe lângă o serie de soluţii tehnice moderne, adoptate în premieră de către suedezi, prezenţa în ofertă a motorizărilor cu cinci cilindri (atât variante cu benzină, cât şi diesel) a contribuit la realizarea unui salt tehnologic remarcabil. Aceste motorizări erau montate transversal în faţă, tracţiunea fiind pe roţile anterioare.

motorul turbo cu 5 cilindri

La vârful ofertei de modele cu benzină s-a aflat Volvo 850 T-5, al cărui propulsor de 2.319 cmc beneficia de supraalimentare turbo şi furniza 225 CP/5.280 rpm. Acesta putea să accelereze de la 0 la 100 km/h în 7,4 secunde şi atingea viteza maximă de 240 km/h. În 1995 a fost realizată şi o versiune de înaltă performanţă, numită T-5R, care dispunea de 245 CP şi putea să accelereze de la 0 la 100 km/h în 6,9 secunde.

În 1997 a fost introdusă şi tracţiunea integrală, fiind vorba despre versiunea 850R AWD. Oferta cu profil turbodiesel a seriei 850 miza pe un propulsor de 2.461 cmc, capabil să dezvolte 140 CP/4000 rpm.

Dincolo de proporţiile succesului comercial, merită menţionat faptul că Volvo 850 a intrat în istoria mărcii cu titulatura de „cel mai premiat Volvo produs vreodată”, adunând multe distincţii legate de design, tehnică, siguranţă şi motorsport.

Turbo cu 5 cilindri: Audi şi Volvo merg mai departe pe această cale

Motorul pe care coupe-urile Audi Quattro l-au făcut celebru în competiţii a fost adoptat la vremea respectivă pentru mai multe modele, inclusiv pentru limuzinele de vârf Audi 100. Cea mai performantă variantă non-competiţională a respectivului propulsor a ajuns, în 1992, sub capota binecunoscutului break de înaltă performanţă Audi RS2 (putere maximă de 315 CP/6500 rpm, acceleraţie la 0 la 100 km/h în 4,8 secunde).

Mai aproape de zilele noastre, o realizare întru totul impresionantă pe tema celor cinci cilindri turbo este seria Audi TT RS, propusă atât în versiuni coupe, cât şi cabrio. Agregatul său are cilindreea de 2.480 cmc, este montat transversal în faţă şi furnizează 340 CP/5400 rpm (0-100 km/h în 4,7 secunde). Mai mult: varianta numită Audi TT RS Plus dispune de 350 CP/5500 rpm (0-100 km/h în 4,3 secunde). De asemenea, o versiune de 310 CP a respectivei motorizări se află sub capota SUV-urilor compacte Audi RS Q3.

motorul turbo cu 5 cilindri

Volvo promovează motorizările turbo cu cinci cilindri atât în gama consumatoarelor de benzină, cât şi diesel. La seria compactă V40, se face remarcată versiunea de vârf Volvo V40 Cross Country T5 AWD, cu motor de 2.497 cmc (ce furnizează 254 CP/5.500 rpm). Cuplul maxim de 360 Nm este deja atins la numai 1.800 rpm, valoarea sa rămânând constantă până la 4.200 rpm.

Datorită sistemului de tracţiune integrală, V40 Cross Country T5 AWD acelerează foarte puternic, se prezintă convingător în privinţa motricităţii şi are un comportament de o acurateţe fără cusur. Notăm că şi versiunea V40 T4 de doi litri (180 CP) are tot cinci cilindri în linie.

Pentru cei care sunt mai sensibili la tema vieţii familiale cumpătate decât la aceea a sportivităţii accentuate, Volvo V40 este propus în variantele turbodiesel cu cinci cilindri D3 (2,0 litri, 150 CP) şi D4 (2,0 litri, 177 CP). Şi, să nu uităm: motorizările turbo cu cinci cilindri în linie, care au echipat variantele sportive Ford Focus Mk II ST (260 CP) şi Ford Focus Mk II RS (305 CP), erau realizate tot pornind de la motorizări Volvo

Surse: Audi, Mercedes-Benz, Volvo

Error thrown

Cannot use object of type stdClass as array