Top 10 biciclete electrice: viitorul acum

Progresul şi iminenţa sa. Un statu-quo care, de la invenţia roţii încoace, a impus supremaţia călătoriilor motorizate, vaste şi totuşi rapide, în detrimentul locomoţiei primordiale. Undeva, între mersul pe jos şi avion, răsar “victimele” – vehiculele cu tracţiune animală şi cele acţionate chiar de muşchii utilizatorului. Respectiv, căruţele şi bicicletele.

Ba nu, bicicletele nu. Fiindcă pentru ele, nu e totul pierdut. Dimpotrivă, pe zi ce trece, tot mai mulţi consumatori le recunosc beneficiile sanitare, iar, în colţurile de lume civilizată, sunt în prim-planul acţiunilor de protejare a naturii. Aşadar, nu trebuie să ne mire că încă fac parte din realul cotidian. Ba mai mult – ca orişice produs încă de actualitate, bicicletele sunt supuse… progresului.

Adevărul e că nu toţi suntem capabili să acoperim distanţe lungi dând la pedale. Am putea să o facem, dar asta implică mult antrenament şi… timp liber pentru antrenament. Primul este o chestiune de voinţă, al doilea – un aspect rareori la îndemână. Ca atare, producătorii (inclusiv cei auto), au căutat metode de rezolvare a problemei anterior menţionate şi, prin soluţia găsită, să încurajeze utilizarea celui mai iubit vehicul nemotorizat.

Rezultatul? Biciclete electrice sau, mai bine zis, cu asistare electrică. Respectiv, bicicleta care te ajută la pedalat. Sau care, în funcţie de model, te scuteşte de efort pe distanţe medii. Sună al naibii de tentant şi… chiar aşa şi este: doar anul trecut, s-au vândut peste 30 de milioane de unităţi.

Ca atare, am alcătuit un top al celor mişto biciclete electrice cu… logo-uri auto. Pe care, evident, ai dreptul să-l conteşti. Începem, inevitabil, cu locul 10.

Locul 10

Honda Racoon Compo

“Blast from the past”, am putea numi prezenţa lui Racoon Compo, de departe veterana acestui top. De ce ea şi nu alte realizări mai recente? Din cel puţin două motive: 1) A debutat la Tokyo Motor Show în 1997, iar, în aprilie 1998, era deja în showroom-uri; 2) A fost una dintre primele realizări de acest gen ale unui constructor auto şi, prin urmare, o putem considera un trendsetter. În plus, fişa tehnică nu sună rău deloc: structura din aluminiu, de sub 20 kg greutate, îngloba un motor electric de 220 W şi o baterie detaşabilă nichel-cadmiu, ce asigura o autonomie de 16 km. Transmisia era asigurată de un angrenaj cu trei trepte, iar, în momentul asistării motorului electric, ciclistul putea parcurge şase metri la o rotaţie completă a pedalelor – echivalentul unei biciclete cu roţi de 26 inch, deşi Racoon Compo era echipată cu roţi de 18 inch. Un început promiţător…

Locul 9

Lexus HB Concept 2WD

Bicicleta lui Lexus, botezată – cum altfel? – Hybrid Bike, nu impresionează cu un design deosebit; totuşi, conceptul are suficiente puncte forte. Cadrul din fibre de carbon, spre exemplu, are la bază tehnologia utilizată, la acea vreme, de motocicleta lui Valentino Rossi (la dezvoltarea prototipului a participat şi Yamaha). Apoi este “propulsia hibridă”: roata spate este acţionată de ciclist, iar cea faţă – de un motor electric de 240 W, asistat de o baterie litiu-ion. Ca şi maşinile Lexus cu motorizare duală, Hybrid Bike are funcţie de recuperare a energiei în timpul frânărilor, iar de transmisie se ocupă un sistem electric cu opt trepte (din nou, o trimitere la cutiile automate utilizate de limuzinele Lexus). Bicicleta cântăreşte 17 kg şi are nevoie de două ore pentru a-şi încărca bateriile, însă japonezii nu au menţionat o cifră oficială privind autonomia. Categoric, Lexus ar trebui să aibă mai multă încredere în produsele sale.

Locul 8

Honda Step Compo

Numele îţi sună cunoscut? Desigur, fiindcă vorbim despre urmaşa lui Racoon Compo. Step Compo a debutat în 2001, după ce niponii au reuşit să amelioreze capitole gen design, greutate, dimensiuni şi autonomie. Noua bicicletă ascundea, în spatele look-ului convenţional şi a cadrului din aluminiu, un asistent electric cu trei moduri de funcţionare: On, Off şi Eco. În primul, propulsia era asigurată atât de picioarele ciclistului, cât şi de motorul electric de 235 W; în al doilea, evident, se înainta doar prin acţionarea pedalelor. În schimb, modul Eco economisea pe cât posibil energia, agregatul “verde” intervenind doar la pornirile de pe loc, accelerări ori urcatul pantelor. Astfel, Step Compo putea parcurge 30 km cu un “plin”, cu 10 km mai mult decât în setarea “On”. Cât despre baterii, tehnologia Ni-Mh (nichel-metal) este astăzi depăşită, dar nimeni nu se plângea de rapiditatea încărărilor: acestea durau numai 2,5 ore.

Locul 7

Hyundai ECCOV

Dacă ar fi să acordăm un premiu de originalitate, Hyundai ECCOV l-ar obţine fără probleme. Şi asta pentru că fabricantul coreean s-a gândit la un… triciclu. Prezentat la Geneva în 2011, ECCOV este rezultatul muncii a doar patru oameni – un designer şi trei ingineri –, însă, pe lângă construcţia neconvenţională şi look-ul spectaculos, are şi o serie de atuuri practice. Bunăoară, motorul de 250 W îi imprimă o viteză maximă de 30 km/h, în timp ce bateria litiu-ion asigură o autonomie în modul full-electric de până la 50 km. Apoi sunt aplicaţiile pentru smartphone-uri, care permit “tricicliştilor” să obţină date despre traseu şi despre starea tehnică a lui ECCOV. Unde mai pui că designul maşinăriei înglobează şi un plafon, astfel încât te poţi bucura de ea şi pe vreme rea. Păcat că este doar un concept.

Locul 6

Porsche Hybrid RS

Porsche este, încă, un specialist al maşinilor sport şi supersport; totuşi, adevărul nu poate fi ignorat: cel mai mare contributor la “visteria” firmei germane este, de ani de zile, SUV-ul Cayenne. Poate de aceea, în locul unei biciclete high-tech pentru velodrom, Porsche a prezentat un mountain bike hibrid. Chiar şi de la mică distanţă, el arată absolut convenţional, însă, la o privire mai atentă, vei observa că bidonul de apă este, de fapt, carcasa bateriilor litiu-ion. Acestea sunt conectate la motoraşul electric din butucul spate, ce dezvoltă 450 W de putere adiţională. În altă ordine de idei, Hybrid RS se mai laudă cu un şasiu din fibre de carbon, de numai 16 kg greutate, un sistem de recuperare a energiei pierdute la frânare (bateria furnizează o autonomie de peste 50 km) şi un iPhone care, pe lângă că oferă informaţii despre starea bateriei, se dedublează ca sistem de navigaţie. Super, dar ne-am fi aşteptat, totuşi, la o cursieră. Ca atare, doar locul şase.

Locul 5

Opel RAD e-Bike

Poate cea mai importantă calitate a conceptului RAD e este faptul că propune o structură din materiale convenţionale, mult mai ieftine şi mai uşor de prelucrat decât cele compozite. Cadrul, de exemplu, este din oţel, aşa că, dacă bicicleta va fi produsă în serie, va avea o cadenţă ridicată şi – sperăm noi – preţuri minime. Nu degeaba designul este inspirat, pe alocuri, de motocicleta Motoclub 500 din anii ’20: la acea vreme, era printre primele fabricate cu piese din oţel modelate în presă, fapt care reducea timpul de asamblare de la 14 ore la patru. Dar să nu ne îndepărtăm de la subiect. Respectiv, de la propulsia electrică cu motor de 250 W şi baterie litiu-ion cu încărcare completă în 2,5 ore. Ca şi în cazul bicicletei Porsche, aceasta furnizează ciclistului putere adiţională; pe de altă parte, RAD se laudă cu o autonomie între 60 şi… 145 km. În plus, uite cât de bine arată!

Locul 4

Ford E-Bike Concept

Conceptul E-Bike a fost, fără îndoială, o mare surpriză a ediţiei 2011 a salonului de la Frankfurt. Şi asta pentru că, în ciuda eforturilor de ecologizare, Ford îşi păstrează intact renumele de specialist în muscle-car-uri şi utilitare grele. Taman genul de produse care nu au nici o legătură cu o bicicletă ultramodernă şi… foarte “verde”. Secretul stă în cifre: la ora actuală, piaţa bicicletelor electrice este o afacere de câteva miliarde de euro. Iar Ford nu poate ignora “potul”. Până la a vedea ce şi cum, fişa lui E-Bike sună tare bine: construcţie din aluminiu şi carbon (cadrul cântăreşte doar 2,5 kg), motor electric de 350 W, baterie litiu-ion de 340 Wh (timp de încărcare completă: 3-4 ore), autonomie de până la 85 km. Iar, dacă aprofundezi subiectul, afli despre senzorii magnetostrictivi, similari cu cei din Formula 1 (sunt utilizaţi pentru a sincroniza activitatea motorului cu cea a picioarelor), cele trei programe de funcţionare (Economy, Comfort şi Sport) şi transmisia Shimano cu 11 rapoarte şi curea de transmisie din fibre de carbon. Impresionant, dar urmează podiumul…

Locul 3

BMW Cruise Bike-e

Când specialiştii anticipează că piaţa bicicletelor electrice va depăşi 47 de milioane de unităţi în 2018, e normal ca unii fabricanţi să vină cu temele făcute. BMW, de exemplu, ne aţâţă cu Cruise Bike-e – un mountain-bike zvelt, ce va fi fabricat în doar 1.000 de unităţi. Dedicată exclusiv pieţei germane, bicicleta are un cadru din aluminiu, o furcă Suntour cu o cursă de 75 mm, o şa Freccia, un suport de ghidon Original BMW Trekking şi un combo transmisie/frâne Shimano. Vedetă este totuşi motorul electric Bosch de 250 W, care asistă ciclistul până la o viteză maximă de 25 km/h; între timp, senzorii măsoară cuplul, cadenţa de pedalare şi viteza bicicletei, pentru ca transferul de putere să se facă cât mai lin. În funcţie de setarea aleasă (există cinci programe de funcţionare: Off, Eco, Tour, Sport şi Turbo), bateria de 300 Wh oferă o autonomie de până la 70 km, iar încărcarea durează 2,5 ore. La 2.599 de euro, preţul cerut pe un Cruise Bike-e nu e deloc mic, dar parcă şi mai rău e faptul că nu suntem nemţi.

Locul 2

smart e bike ft. Brabus

După eşecul cu Mercedes Hybrid Bike, înregistrat la începutul anilor 2000, Daimler vrea să-şi ia revanşa cu ajutorul diviziei smart. Al cărei logo, probabil, are mai multă priză la clienţii vizaţi. Noua bicicletă, botezată ebike, este un model de oraş elegant, însă designul nu este singura sa atracţie: cadrul este confecţionat din aluminiu, iluminaţia are tehnologie LED, iar asistarea motorului de 250 W, disponibilă până la o viteză maximă de 25 km/h, poate fi reglată pe patru niveluri. La cei 400 Wh, bateria litiu-ion este una dintre cele mai puternice din industrie, o consecinţă directă fiind autonomia de peste 100 km; totuşi, pentru mai multă eficienţă, ebike are şi un program de recuperare a energiei pierdute la frânare. ebike este pe piaţă de numai un an, dar, cu toate astea, a avut timp să “împuşte” un premiu: Red Dot Design, unul dintre cele mai râvnite din industrie. În plus, este singura pe care o cunoaştem cu… program de tuningBrabus propune un model cu motor 500 W, ce atinge o viteză maximă de 40 km/h. Din păcate, şi preţul este altul: dacă versiunea standard costă 2.849 de euro cu TVA, smart ebike Brabus costă cu aproape 1.000 de euro mai mult.

Locul 1

Audi e-bike Wörthersee

Doamnelor, domnilor – aceasta este, din punctul nostru de vedere, cea mai “tare” bicicletă electrică a industriei auto: Audi e-bike Wörthersee. Doar un prototip, ca multele altele din topul nostru, dar această conjunctură nu o poate priva de victorie. Nu şi când, din punct de vedere tehnologic, e un soi de omolog al prototipurilor Audi de la Le Mans. E suficient să arunci un ochi pe fişa tehnică, pentru a realiza distanţa ce o separă de pluton: roţi din CFRP (plastic întărit cu fibre de carbon) de numai 600 grame fiecare, cadru din fibre de carbon de 1,6 kg greutate, motor electric de 2,3 kW(!) şi 250 Nm, baterie litiu-ion de 530 Wh (timp de încărcare de la priză de 230 V: 2,5 ore), transmisie cu nouă trepte acţionată hidraulic, furcă pneumatică cu cursă de 130 mm, iluminaţie cu tehnologie LED şi… computer de bord cu touchscreen şi conexiune wireless pentru smartphone. Iar acesta, îţi vine să crezi sau nu, este doar vârful aisbergului; restul stă ascuns în talentele nebănuite ale lui e-bike Worthersee. De exemplu, în modul “Pedelec” – doar unul dintre cele cinci disponibile –, motorul ajută ciclistul să atingă o viteză maximă de 80 km/h, pe o rază de acţiune de până la 70 km. Apoi este setarea “eGrip”, ce permite rularea în modul full-electric (cu o viteză maximă de 50 km/h). Cireaşa de pe tort este, însă, modul “Wheelie”, ce permite mersul pe o roată! Există două variante: “Power Wheelie”, cu program de ajustare a unghiului de înclinaţie (dedicat începătorilor), şi “Balanced Wheelie”, cu balans controlat electronic (pentru avansaţi). O aşteptăm în serie. Indiferent de preţ…

Surse: Producătorii, Navigant Research, Gizmag

Error thrown

Cannot use object of type stdClass as array